Ce este cancerul

CE NU POATE FACE CANCERUL
Cancerul este atat de limitat,
Nu poate mutila dragostea,
Nu poate sfarama speranta,
Nu poate eroda credinta,
Nu poate distruge pacea,
Nu poate ucide prietenia,
Nu poate reprima amintirile,
Nu poate lua curajul,
Nu poate invada sufletul,
Nu poate fura viata eterna,
Nu poate cuceri spiritul!
Anonim
Bucuria este semnul cã viata a reusit. (Bergson)

Despre cancer, cauze si prevenire
Cancerul reprezinta a doua mare cauza de deces din societatea occidentala. In Marea Britanie, una din trei persoane este diagnosticata cu cancer si una din patru decedeaza din cauza acestei boli.
Cancerul apare atunci cand celulele incep sa aiba un compartament aberant, crescand, inmultindu-se si raspandindu-se. Procesul se aseamana cu o revolutie: o grupare de celule nu mai functioneaza pentru binele intregului organism si se dezvolta haotic. Astfel de celule izolate pot aparea in organism, dar sistemul imunitar le izoleaza si le distruge. Totusi, in cazul cancerului, sistemul imunitar este depasit si raul se extinde.

S-ar putea sa va surprinda faptul ca tumoarea canceroasa in cea mai mare parte este o inventie a secolului al XX – lea. Cresterea incidentei acestora a mers in paralel cu dezvoltarea industrializarii si chimizarii. Cele 5 forme de cancer cele mai raspandite – de plaman, san, stomac, colorectal si de prostata – erau practic necunoscute inainte de secolul al XX lea.
Cu cat o tara este mai dezvoltata, cu atat si cancerul este mai raspandit.

Tratamentele conventionale privesc cancerul ca un inamic care trebuie inlaturat prin operatii, ars prin radiatii sau distrus prin chimioterapie.
Majoritatea formelor de cancer sunt in special rezultatul schimbarilor suferite de omenire in mediul inconjurator in care traieste – ceea ce mancam, bem si respiram. Conform unuia dintre cei mai renumiti oameni de stiinta britanici, Sir Richard Doll, 90 % dintre cancere sunt determinate de factori de mediul inconjurator. Se cunoaste in prezent ca cel mai mare factor de risc al aparitiei cancerului estealimentatia de zi de zi, plina de substante chimice si lipsita de nutrimente.
Mancand corect, puteti reduce riscul cu 40 % riscul aparitiei unui cancer (conform cu World Cancer Research Fund). Conform Cancer Research Campaign cel putin trei din cele patru dintre toate tipurile de cancer pot fi prevenite, dar cu conditia ca mesajul sa fie aplicat de la varste cat mai tinere!

Cel putin 85% dintre cancere sunt asociate cu factori legati de stilul de viata printre care: ALIMENTATIE, FUMAT SI CONSUM DE BAUTURI ALCOOLICE.
Chiar si persoane cu “gene pentru cancer” cum este BCRA1 (gena cancerului de san) nu vor face boala fara ajutorul agentilor daunatori din mediu care transforma cresterea normala a celulelor intr-una aberanta.

Un alt factor de risc este dezechilibrul hormonal, adeseori provocat de expunerea la substante chimice distrugatoare de hormoni cum ar fi tratamentul de substitutie hormonala, expunerea la radiatii UV, poluare, aditivi alimentari, medicamente si infectii.
Cititi mai mult in “Cartea nutritiei optime” (Patrick Holford)

NOVA online Cum se dezvolta cancerul

  
    

CE TREBUIE SA STITI DESPRE CANCER… 
GENERALITATI
Pentru a putea incepe o evaluare a unei forme de cancer avem nevoie de mai multe informatii legate de aceasta afectiune:
– cauzele care duc la aparitia acesteia
– stadiul in care se afla boala
– factori de prognostic.
In scopul intelegerii amanuntite a tuturor detaliilor legate de boala si a tuturor aspectelor ce deriva din aceasta va trebui cunoscut fiecare amanunt din cele de mai sus. Aceste informatii le veti obtine de la medicul dumneavoastra specialist.
Pentru obtinerea denumirii medicale complete a bolii, a stadializarii acesteia, precum si informatii legate de tipul celulelor si in ultima instanta a factorilor de pronostic, vor trebui efectuate anumite teste specifice. Copii ale rezultatelor tuturor investigatiilor pe care le veti face vor trebui pastrate pentru evaluari ulterioare.
Daca alegeti sa va documentati cu privire la afectiunea respectiva din literatura de specialitate, aceasta poate fi extrem de utila atat pentru aflarea informatiilor de ordin general cat si pentru descoperirea informatiilor de ultima ora legate strict de acea forma de cancer.
Tratamentul fiecarei forme de cancer este adaptat tipului afectiunii si este dependent de organul de la care a pornit, tipul celulelor canceroase, stadiul bolii etc.
CAUZE
Boala canceroasa apare ca urmare a diviziunii necontrolate a anumitor celule cu caracteristici aparte, determinand prin urmare aparitia unei mase tumorale. Aceste celule de la care porneste diviziunea necontrolata au denumirea de celule primare. Dintre celulele primare ce formeaza tumora se pot desprinde celule care pot intra in circulatie insamantand alte zone, dand nastere unor tumori secundare – metastaze. Celulele tumorilor metastatice pastreaza tipul celulelor primare din tumorile de provenienta.
De exemplu in tumorile maligne ale colonului pot apare metastaze in special in ficat. Aceste tumori metastatice hepatice trebuiesc diferentiate clar de tumorile primare hepatice situatie in care atitudinea terapeutica difera. De asemenea trebuie diferentiata o tumora metastatica osoasa in cazul cancerului de san de o tumoare osoasa primara.
Sunt diferente importante care trebuiesc facute chiar intre tumori cu punct de plecare din acelasi organ, diferentele de prognostic si tratament fiind importante de la o forma la alta. Pentru aceasta diferentiere se vor face explorari ce vor permite stabilirea exacta e tipului de cancer in scopul abordarii terapeutice optime.
DIAGNOSTIC
Diagnosticarea cancerului este un proces laborios in care, desi de la inceput poate fi clara existenta unei forme de cancer, vor trebui stabilite ulterior elementele ce vor ajuta la diagnosticarea precisa a formei respective de cancer – tipul exact si stadiul evolutiv.
Tipul exact al cancerului si diagnosticul histopatologic vor putea fi cunoscute cu precizie doar dupa examinarea tesutului bioptic de catre anatomopatolog. Exista insa anumite forme de cancer al unor organe in care se poate banui inca de la inceput despre ce tip histopatologic este vorba. De exemplu in cancerul de prostata in marea majoritatea cazurilor ne intalnim cu forme de adenocarcinom si de asemenea in cancerele de col uterin intalnim frecvent carcinoame.
STADIALIZARE
Stadiul exact ca si alti factori de pronostic vor fi precizati in urma interventiei chirurgicale si evaluarii intraoperatorii a tumorii si a adenopatiei satelite. Postoperator va putea fi examinata si evaluata intreaga formatiune tumorala de catre anatomopatolog impreuna cu nodulii limfatici excizati. De aceea in stadiul preoperator stadializarea tumorii este doar prezumtiva.
In ciuda acestor incertitudini diagnostice in faza initiala se poate incepe totusi un tratament in functie de diagnosticul pe care il avem in acest stadiu, urmand dupa certificarea tipului exact de cancer sa reorientam tratamentul complex al cancerului in functie de specificitate.
Aceasta impartire a cancerelor dupa stadiu are rolul de a clasifica bolnavii dupa grade similare a evolutiei bolii si de a oferii o viziune sistematizata a tratamentului si prognosticului. Astfel bolnavi cu stadii similare la forme similare de cancer, vor avea un tratament si un prognostic asemanator. Rezultatele terapeutice pot insa diferi de la un bolnav la altul in functie de numerosi factori precum: starea generala de sanatate, propriile convingeri si preferinte legate de tratament, afinitatea diferita biochimica pentru anumite tratamente medicamentoase etc.
Acest concept al stadializarii cancerelor poate fi aplicat tuturor formelor de cancer cu exceptia leucemiilor. In aceasta forma de cancer celulele canceroase nu sunt localizate sub forma unei tumori ci se afla printre celulele circulatorii, in sangele bolnavului, stadializarea clasica pentru tumori neputandu-se realiza.
Pentru stadializarea tumorilor solide exista doua sisteme:
– cel clasic ce ia in considerare in special dimensiunea tumorii si imparte tumorile in stadii de la I la IV
– stadializarea TNM – mai moderna si mai complexa.

Stadializarea clasica 
– Stadiul I: cuprinde in general tumori de mici dimensiuni fara invazie si care in majoritatea cazurilor sunt perfect curabile cu prognostic favorabil
– Stadiul II si III: cuprind tumori cu invazie locala a tesuturilor invecinate si a nodulilor limfatici, atitudinea terapeutica si prognosticul fiind diferit in functie de timpul celulelor si a organului de provenienta
– Stadiul IV: in acest stadiu sunt cuprinse in general tumorile inoperabile, cu metastaze si pronostic rezervat.
Din nefericire este cunoscuta tendinta de recidiva a cancerelor la cateva luni si chiar ani dupa o interventie chirurgicala cu intentie de radicalitate, ce a extirpat complet tumora primara. Aceasta se datoreaza persistentei unor celule canceroase si dezvoltarii ulterioare a unor formatiuni tumorale macroscopice.
Daca formatiunea tumorala apare in aceeasi arie a fostei tumori primare, vorbim despre recidiva, iar daca tumorile apar la distanta de tumora primara aceasta are denumirea de metastaza. Aceste cazuri de recidiva si/sau metastaza, sunt considerate stadiul IV.
Stadializarea clasica de la I la IV este actual inlocuita de stadializarea TNM mult mai detaliata si mai precisa.

Stadializarea TNM

In cazul acestei stadializari se tine cont deopotriva atat de dimensiunea tumorilor (T), de invazia nodulilor limfatici (N) cat si existenta metastazelor (M). Acestea sunt evaluate separat, clasificate cu numere iar ulterior prin asocierea celor trei elemente se stabileste stadiul bolii.
De exemplu stadiul T1N1M0 este constituit dintr-o formatiune tumorala de stadiul 1, invazie a nodulilor limfatici de gradul 1 si fara metastaze. Stadializarea TNM este specifica oricarei forme de cancer si poate oferii o idee mult mai corecta asupra stadiului bolii.
T – tumora 
Clasificarea tumorii se face cu numere de la 0 la 4:
T0 – reprezinta tumoare minima ce nu a inceput inca sa invadeze structurile locale; acest stadiu mai este denumit tumora „in situ”
T1,2,3 – reprezinta stadiile intermediare intre tumora „in situ” si invazia organelor invecinate, stadii definite diferit de la un tip de tumora la alta
T4 – defineste tumora de dimensiuni mari ce invadeaza toate structurile invecinate prin extensie directa si in cele mai multe cazuri este inoperabil.
N – nodulii limfatici 
Se refera la invazia nodulilor limfatici. Acestia se afla pe traiectul canalelor limfatice in tot organismul si reprezinta statii limfatice cu rol de filtrare si de sinteza a anticorpilor. Atunci cand celule canceroase de la nivelul formatiunii tumorale se desprind, ele raman blocate la nivelul nodulilor limfatici; nodulii cresc in dimensiuni si devin de consistenta dura, invazia lor fiind vizibila macroscopic. Alte ori invazia lor nu este vizibila macroscopic dar in urma evidarii ganglionare chirurgicale si trimiterea lor la examenul histopatologie se poate evidentia invazia lor. Este considerata invazie a nodulilor limfatici atunci cand sunt afectati nodulii regionali. Cand sunt invadati noduli limfatici la distanta de tumora primara atunci este clasata ca metastaza.
N0 – reprezinta stadiu fara invazie limfatica
N1,2,3 – sunt stadii intermediare ce difera de la un tip de cancer la altul
N4 – reprezinta invazie extensiva a nodulilor de-a lungul unui ax limfatic.
M – metastaza 
Exista doua stadii pentru M: 0 si 1:
M0 – atunci cand nu este evidentiata nici o metastaza, si
M1 – cand avem evidentiate metastaze periferice.
Dupa cum se vede sistemul TNM este mult mai precis decat sistemul stadializarii de la I la IV, si mult mai adaptabil fiecarui tip de tumora. Se pot face insa corelatii intre cele doua sisteme de stadializare, de pilda stadiul II reprezinta in stadializarea TNM: T1-2N1M0 – adica avem de a face cu o formatiune tumorala de dimensiuni mici–medii, cu invazie locala minima, cu un numar mic de noduli limfatici invadati si fara metastaze.
Exista variatii si schimbari ale sistemelor de stadializare deoarece pentru anumite forme de cancer nu este suficienta o impartire in doar patru stadii. Astfel au aparut substadii precum IIa, IIIb iar in sistemul TNM, T1b, T2a etc. Diferentele intre aceste substadii fiind definite la fiecare tip de cancer in parte.
Chiar in stadiile M1 – cu metastaze, prognosticul difera mult de un tip de cancer la altul: cancerele cu originea in tesutul renal pot avea un pronostic favorabil in acest stadiu spre deosebire de cele ce pornesc din colon. Diferentele parvin si din localizarea metastazelor: hepatice, pulmonare, osoase, cerebrale cu implicatii functionale diferite si cu evolutii diferite.
Ambele sisteme de stadializare a tumorilor sunt in continua perfectare si vor mai suferii probabil modificari in scopul adaptarii lor. Scopul este de a putea fi dedus cu mai multa siguranta prognosticul bolii si atitudinea terapeutica cea mai potrivita.
Diferentele sunt mari de la un tip de cancer la altul in functie si de tipul si invazivitatea celulelor din care este constituita tumora, sistemului TNM adaugandu-se in ultimul timp inca o litera G – reprezentand gradul de invazivitate a celulelor evidentiat de catre anatomopatolog microscopic: G1,2,3,4. In functie si de aceasta gradare a celulelor canceroase prognosticul pe termen lung difera foarte mult.
Stabilirea gradului de invazivitate se va face dupa abaterea de la normal a modificarilor microscopice si gradul de diviziune celulara. Gradele inalte sunt in general tipuri de cancere agresive cu dezvoltare rapida si invadare locala si nodulara in scurt timp, cu tendinta mare de metastazare.
Gradul tumorii se va putea stabilii deci doar dupa examinare microscopica de catre anatomopatolog atunci cand acesta va dispune de un fragment tumoral, fie in urma interventiei chirurgicale cand se va scoate in intregime tumora primara si nodulii limfatici afectati, fie un fragment tisular provenit din biopsie efectuata si ea la randu-i interventional sau prin punctie bioptica.
PROGNOSTIC
Rezultatele testarii moleculare specifice pot juca un rol important atat in evaluarea prognosticului cat si in dictarea tipului de tratament. Un exemplu de specificitate biologica cu implicatii in atitudinea terapeutica o reprezinta receptorii estrogenici in functie de care grupam anumite tumori in doua clase: estrogen pozitiv si negativ. Cele cu celule estrogen pozitive contin la suprafata acestora receptori pentru estrogeni avand rezultate favorabile la tratamentele hormonale.
Mai sunt si alte testari moleculare in functie de rezultatul carora difera tratamentul si prognosticul bolii, paleta acestor explorari fiind extrem de larga si in continua diversificare.
http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Oncologie.html
TERMINOLOGIE IN DOMENIUL ONCOLOGIEI 
GENERALITATI
Pentru o mai buna intelegere a termenilor utilizati in domeniul oncologiei, si a sensului lor, in textul ce urmeaza ii vom explica pe cei mai uzuali dintre acestia. Multi dintre termenii utilizati actual pentru definirea anumitor forme de cancer sunt neclari pentru majoritatea oamenilor, termeni cum ar fi: carcinom, adenocarcinom, sarcom etc. Cunoasterea acestor termeni si a diferentelor intre diferitele tipuri de cancer pe care le reprezinta este de maxima importanta.
Sarcomul este un tip de cancer cu punct de plecare din tesutul conjunctiv, cartilaginos, osos sau muscular.  Carcinomul are punct de plecare din celulele epiteliale iar adenocarcinomul se refera la carcinoamele cu originea in celulele glandulare.
ABCES
Reprezinta o cavitate inchisa incapsulata cu continut purulent. In general este usor de diagnosticat clinic, aceasta formatiune fiind dureroasa si cu semne de inflamatie (caldura locala, roseata, si exprimare in relief). Unele abcese cronice pot fi asemanatoare unor tumori si in ultima instanta biopsia va pune diagnosticul. Acestea trebuie evacuate de urgenta prin incizie de multe ori cu anestezie locala, toaleta a cavitatii, debridarea acesteia cand este cazul, masaj, pansament.
ATIPIE
Aceasta nu reprezinta doar o simpla abatere de la normal a unor celule de pe preparatul vizualizat la microscop ci o modificare suspecta a acestor celule. Este de fapt un termen prin care anatomopatologul isi manifesta ingrijorarea legata de aceste celule atipice dar fara a putea spune cu certitudine daca este vorba de cancer sau nu. In multe situatii aceste celule atipice cu modificari suspecte de cancer este posibil sa nu fie modificate malign ci doar inflamator sau sa treaca prin anumite cicluri de diviziune normale. In toate cazurile cu atipie celulara este bine sa se continue investigatiile, sa fie repetata biopsia si sa fie excluse alte cauze posibile.
CARCINOM
Este un neoplasm (cancer) in care celulele constituente sunt de provenienta din tesuturile epiteliale. Atunci cand formatiunea neoplazica este formata din celule epiteliale cu functie glandulara (cu secretie exocrina) atunci vom intalni denumirea de adenocarcinom. Daca celulele din care provine tumora sunt celule scuamoase atunci termenul este de carcinom adenoscuamos (sau cu celule scuamoase).
Fata de tesutul epitelial din care provin, aceste tumori vazute la microscop vor prezenta insa modificari fundamentale ale structurii clasice a tesutului epitelial.
DISPLAZIE
Reprezinta o dezvoltare anormala a celulelor atipice. Este un stadiu intermediar catre hiperplazie si neoplasm. Acest termen descrie fenomenul prin care celulele epiteliale atipice isi manifesta tendinta de a dezvolta tesuturi anormale, fara a mai putea fi controlate si coordonate de organism in scopul dezvoltarii lor normale. In acest stadiu ele nu au inca tendinta de invadare a tesuturilor adiacente, dar vor dezvolta aceasta tendinta ulterior, transformand epiteliul in tesut canceros. Displazia trebuie catalogata ca leziune precanceroasa sau ca o forma de cancer incipient si masurile terapeutice trebuie adaptate diagnosticului.
Probabil cea mai frecventa forma de displazie este cea de la nivelul colului uterin, situatie in care evolutia catre neoplasm este clar demonstrata. Alte tipuri de displazii sunt intalnite frecvent la nivelul prostatei, iar in acest caz este mult mai dificil de demonstrat evolutia spre cancer, displazia putandu-se pastra mult in aceasta forma fara a evolua spre cancer.
EPITELII
Sunt tesuturi normale specializate, aflandu-se la suprafata corpului sau captusind cavitatile organismului. Acestea sunt de mai multe tipuri:
– cilindric – ce captuseste stomacul, intestinul, traheea, vezica biliara, cavitatea nazala, sinusurile paranazale, cavitatea uterina inclusiv colul uterin, etc. si anumite structuri tubulare precum trompele uterine, canalul deferent, etc.
– pavimentos pluristratificat – care se afla la nivelul cavitatii bucale, faringelui, esofagului, canalului anal, vaginului, partea externa a colului uterin, etc.
– epitelii de tranzitie –  uroteliu – bazinetul renal, ureterele, uretra, vezica urinara, uretra.
GRANULOM
Este un tip special de tesut inflamator caracterizat de acumularea locala a celulelor macrofage (celule de dimensiuni mari cu rol de fagocitoza a diverselor tipuri de celule si corpusculi). Tesutul granulomatos inflamator este caracteristic in tuberculoza, anumite infectii fungice (histoplasmosis si coccidioidomycosis), sarcoidoza (afectiune a carei cauza este inca necunoscuta) si in reactiile inflamatorii din jurul corpurilor straine (chiar in jurul anumitor fire de sutura chirurgicala atunci cand organismul are o intoleranta fata de acestea – granuloame de fir)
HIPERPLAZIE
Reprezinta o proliferare de celule necanceroase. In anumite cazuri aceasta poate fi o reactie normala a organismului datorata anumitor stimuli. Un exemplu frecvent intalnit in practica este hiperplazia nodulilor limfatici laterocervicali ca urmare a infectiilor faringiene cronice si recurente in special la copii. Acesti noduli isi pot mari volumul prin proliferari celulare si pot deveni vizibili si durerosi la palpare.
Un alt exemplu de hiperplazie este cea a prostatei, odata cu avansarea in varsta, ceea ce poate duce la semne de prostatism – polakiurie, disurie in special nocturna. In aceste cazuri, prostata – glanda ce se afla in jurul uretrei masculine sub vezica urinara si care are rol in secretia lichidului ce intra in compozitia spermei – creste in dimensiuni reducand calibrul uretrei prostatice.
In urma hiperplaziei nu vor fi invadate alte organe si nu vor aparea metastaze la distanta, ci vor incomoda doar prin simpla lor expansiune locala. In cazul prostatei, aceasta poate creste mult in dimensiuni determinand chiar cresterea presiunii urinei cu dilatarea ureterelor si a bazinetelor datorita obstruarii uretrei subvezicale.
INFLAMATIE
Este o reactie uzuala si normala din partea organismului mediata de sistemul imun ca raspuns la anumiti stimuli. Se manifesta prin tumefiere locala, durere, roseata, caldura locala si impotenta functionala relativa – tumor, dolor, rubor, calor, functio lesa. Pe preparatele microscopice se vor evidentia infiltrate de celule inflamatorii la nivelul tesutului afectat. Acestea sunt:
– neutrofile – celulele circulante din sangele periferic care prin aglomerare formeaza puroiul si care sunt prezente in inflamatia acuta
– limfocitele – vizibile in special in inflamatiile cronice, de lunga durata
– macrofagele (histiocite) – celule de dimensiuni mari, cu mai multi nuclei ce sunt vizibile de asemenea in inflamatiile cronice ele avand rol in fagocitoza.
Inflamatia anumitor organe, glande sau parti ale acestora este exprimata medical cu termeni specifici organului respectiv cu sufixul -ita: cervicita, faringita, gastrita, tiroidita, prostatita, etc.
Tesuturile inflamatorii pot insoti insa in anumite situatii formatiunile tumorale atunci cand organismul dezvolta o reactie de aparare impotriva acestora. Aglomerarea celulelor inflamatorii pot dezvolta o simpla reactie inflamatorie peritumorala (care de pilda in cazul tumorilor de colon reprezinta un pronostic favorabil) sau chiar pot forma abcese peritumorale.
LEZIUNE
Este un termen vag care de multe ori ingrijoreaza pacientul si care este stabilit in general clinic prin examinare macroscopica, urmand ulterior prin explorarile specifice sa fie stabilit tipul acesteia. In aceste cazuri poate fi vorba fie de o leziune de tip inflamator dar nu se poate exclude si originea sa neoplazica.
METAPLAZIE
Reprezinta transformarea unui anumit tip de tesut in alt tip. Aceasta se poate datora unui factor iritant cronic asupra epiteliului respectiv. Un exemplu este modificarea ce are loc la nivelul colului uterin atunci cand exista o inflamatie cronica (cervicita cronica), din epiteliu cilindric in epiteliu pavimentos (scuamos) stratificat precum cel al vaginului. Fenomenul se numeste metaplazie scuamoasa. In aceasta faza metaplazia nu este un fenomen periculos dar existenta acestui factor iritant cronic, este un risc pentru dezvoltarea ulterioara a cancerului daca nu sunt luate masurile necesare pentru disparitia acestui factor.
METASTAZA
Este o caracteristica a tumorilor neoplazice (maligne) de a elibera in circulatie celule canceroase care se vor fixa in alte organe si tesuturi, la distanta de tumora primara, si de a dezvolta in aceste noi locatii tumori secundare metastatice. Sediile frecvente pentru metastaze sunt in special ficatul (pentru cancerele tubului digestiv) dar si plamanul (frecvent in cancerul mamar), oasele (frecvent coloana vertebrala in cancerul de prostata), creierul etc.
Caile de metastazare sunt:
– hematogena, in care celulele canceroase intra in circulatie prin vasele de sange, de exemplu vena porta in cazul cancerelor tubului digestiv cu metastaze hepatice
– vasele limfatice, cand celulele canceroase sunt transportate de limfa si invadeaza nodulii limfatici dezvoltand initial adenopatie si ulterior tumori secundare (frecvent intalnita in cancerul de san cu adenopatie axilara)
– lichidul peritoneal, cand o tumora lezeaza seroasa peritoneala si celulele de la suprafata acesteia patrund in lichidul peritoneal fixandu-se ulterior de alte organe unde vor dezvolta tumori secundare
– perineural (mai rar), prin intermediul fibrelor nervoase.
In interventiile chirurgicale cu intentie de radicalitate practicate pentru cancer, va trebui acordata o atentie deosebita nodulilor limfatici, practicandu-se asa numita evidare ganglionara. Sunt forme de cancer in care semnul de debut poate fi o adenopatie satelita ceea ce determina bolnavul sa se prezinte la medic si ulterior prin explorarile ce se vor face se diagnosticheaza si cancerul.
NECROZA
Inseamna devitalizarea tesutului respectiv sau moartea acestuia de cele mai multe ori prin devascularizare. Aceasta se poate datora unui proces inflamator intens care comprima anumite vase sanguine sau datorita dezvoltarii excesive a tesutului tumoral fara a mai putea fi irigat corespunzator de sursele vasculare existente. Mai putem intalni si termenul de necrobioza.
NEOPLASM SAU NEOPLAZIE
Reprezinta dezvoltarea unui tesut nou prin proliferare de celule, care nu se mai subordoneaza controlului fiziologic. Tesutul neoplazic sau nou format, teoretic poate fi benign sau malign:
– benign insemnand ca tesutul nu are tendinta de invazie a altor structuri, nu metastazeaza si nu prezinta modificarile celulare canceroase vizibile la microscop
– iar malign sau canceros, adica cu tendinta de invazie si metastazare.
O alta caracteristica a tesuturilor maligne este existenta sindroamelor paraneoplazice asociate, reprezentate de anumite disfunctionalitati generate de secretia unor hormoni anormali sau in cantitati diferite fata de normal.
Totusi termenul este utilizat uzual pentru tesuturile maligne in practica, acestea fiind denumite uzual tesuturi neoplazice.
Sufixul – om – Este utilizat pentru termeni ce reprezinta formatiuni tumorale atat benigne cat si maligne. Dintre formatiunile tumorale benigne cu acest sufix se pot enumera: lipom, miom, leiomiom, osteom, condrom, adenom, hemangiom, fibrom – reprezentand tumori ale unor tesuturi precum cel adipos, muscular, osos, cartilaginos, glandular, vascular, fibros, etc.
Termenii pentru formatiunile tumorale maligne cu origine in aceste tesuturi sunt urmatorii: leiomiosarcom, osteosarcom, condrosarcom, adenocarcinom, angiosarcom reprezentand tesuturi maligne cu punct de plecare in tesuturile fibromuscular, osos, cartilaginos, glandular, vascular, etc. In anumite cazuri insa toate tumorile cu acest sufix dezvoltate dintr-un anumit tesut sunt maligne cum ar fi de pilda melanoamele.
Alte tumori cum ar fi cele dezvoltate la nivelul glandei suprarenale numite feocromocitoame, sunt mai greu de clasat in maligne si benigne, in aceste situatii doar un procent relativ mic din celulele acestora (aproximativ 10%) avand o dezvoltare maligna. Aceste tumori insa sunt periculoase nu neaparat prin dezvoltarea lor maligna ci prin efectele functionale pe care le au si anume sinteza si eliberarea in circulatie a adrenalinei urmata de pusee hipertensive neasteptate si de mare intensitate.
POLIP
Este o excrescenta in general situata la nivelul unei suprafete mucoase de tesut epitelial. Polipii au o mare diversitate de forma si de implantare. Pot fi pediculati sau sesili, adica cu baza mica de implantare sau cu baza mare de implantare. Ei pot fi de origine hiperplazica, metaplazica, neoplazica sau inflamatorie.
Ei pot aparea la nivelul mucoasei colonului si sunt vizualizati cu ajutorul colonoscopului, modalitate prin care vor putea fi si excizati. Ei trebuie sa fie trimisi la anatomopatolog datorita riscului acestora de a se maligniza. O alta localizare frecventa a polipilor este la nivelul mucoasei nazale la persoanele ce au suferit mai multe puseuri alergice sau inflamatorii.
SARCOM
Este o tumora maligna cu originea celulelor din alte tesuturi decat cele epiteliale, in general din tesuturile conjunctive, tesuturile fibroase, musculare, cartilaginoase, hialine articulare etc. In general carcinoamele sunt mai frecvente decat sarcoamele la adulti, asta datorita intrarii in contact cu diversi factori nocivi, epiteliile fiind tesuturile de aparare ale organismului. La copil sarcoamele au o pondere mai mare decat la adult datorita cresterii si multiplicarii acestor celule mai accentuata in copilarie, multiplicare ce poate fi scapata de sub control in aceste cazuri.
SUPURATIE
Reprezinta un tip de inflamatie acuta caracterizata prin infiltrarea tesuturilor de catre neutrofile in numar mare si producerea de puroi la nivelul leziunii.
TUMORI
Generic acest termen este utilizat pentru orice structura anormala vizibila si/sau palpabila. Se formeaza prin cresterea de volum a anumitor tesuturi prin neoplazie sau hiperplazie. Trebuie inteles totusi ca nu toate tumorile sunt canceroase si nu toate cancerele se evidentiaza sub forma unor tumori.
http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Oncologie.html

Distribuie

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *