Consiliere psihologica

Asociatia Clubul Amazoanelor Bistritene cu ajutorul psihologilor voluntari, D-na________________(voluntar) ofera consiliere psihologica gratuita (individual si de grup), pentru a lupta cu traumele emotionale cauzate de boalã. Aceasta consiliere se ofera atat la sediul asociatiei, cat si pe site – ul nostru sau la cerere, prin email amazoanelebistritene@yahoo.com

Pentru specialisti recomandam:

http://www.psihoterapie.net/ si http://psihologie.2z.ro/index.php?cap=01&pag=04
“Ce este consilierea si psihoterapia ? 
Consilierea se concentreaza pe aspecte privind autocunoasterea si dezvoltarea optima a resurselor proprii. Se adreseaza in special persoanelor sanatoase aflate in dificultate sau celor care vor sa-si imbunatateasca relatiile cu ceilalti. Consilierul il ajuta pe client sa controleze o situatie de criza si il asista in gasirea unei solutii la problema cu care se confrunta. De regula, presupune un numar mai redus de sedinte fata de psihoterapie si abordeaza tulburari mai putin severe.
Psihoterapia se adreseaza acelor clienti care au tulburari psihice mai serioase (indeosebi tulburari nevrotice). Relatia psihoterapeut-client este utilizata sistematic in scopul producerii unor modificari pozitive in modul de a gindi, a simti si a se comporta al unui individ.
Exista trei scoli terapeutice majore: psihoterapia dinamica, psihoterapia comportamentala si psihoterapia experientiala.
Sarcina de baza a terapeutului este aceea de a stabili un cadru terapeutic adecvat care sa permita gasirea solutiei optime la problema cu care se confrunta pacientul.
 Psihologie clinica. Tipuri de tulburari si tehnici utilizate
– atacuri de panica si anxietate generalizata
– tulburari fobice (fobie scolara, claustrofobie, agorafobie, fobie sociala etc)
– disfunctii sexuale psihogene (lipsa dorintei sexuale, ejaculare precoce, impotenta, – anorgasmie, frigiditate, vagininism, dispareunie
– tulburari depresive (depresie reactiva, depresie nevrotica)
– insomnie, ticuri, enurezis, logonevroze, joc patologic
– probleme de cuplu marital
– tulburaril psihosomatice (cefalee, dureri cronice, hipertensiune arteriala, diabet, astm bronsic)
In procesul terapeutic se pun in actiune tehnici specifice menite sa restabileasca echilibrul psihic al clientului si sa-i permita acestuia o mai buna adaptare la realitate. …..” continuare pe:http://psihologie.2z.ro/index.php?cap=01&pag=04
Argument
În cadrul preocupãrilor în vederea îmbunãtãtirii calitãtii vietii bolnavei de cancer, Asociatia în colaborare cu doamnele psiholog va organiza grupuri de suport pentru bolnave si familiile lor. În cadrul acestor întâlniri, solicitantii  vor avea posibilitatea de a pune întrebãri, de a discuta liber si deschis despre problemele pe care le implicã aceastã boalã si caracteristicile ei: cauzalitate, ereditate, contagiune, curabilitate, probleme fizice, psihice, sociale, existentiale.

1. Ce este un grup de suport?
Grupul de suport este un grup care faciliteazã întâlnirea între apartinãtorii, îngrijitorii persoanelor diagnosticate, întâlnire în care acestia pot discuta problemele pe care le întâmpinã si  beneficia de sfaturi profesioniste. Se bazeazã pe conceptul cã acei oameni care împãrtãsesc experiente comune îsi pot oferi unul altuia suport emotional, prietenie si informatii. Grupurile de suport reciproc dau posibilitatea de a schimba experiente, de a oferi si primii sprijin, informatii si încurajãri.
2. Cum se stabileste tema întâlnirii?
Fiecare întâlnire a grupului de suport va avea o temã specificã. Membrii grupului de suport stabilesc subiectele de maxim interes pentru ei la sfârsitul întâlnirii precedente. Moderatorul va prezenta în linii mari posibilele teme de discutie. Fiecare întâlnire a grupului de suport va avea o temã specificã. Membrii grupului de suport stabilesc subiectele de maxim interes pentru ei la sfârsitul întâlnirii precedente.
3. Grupul de suport se bazeazã pe: 
confidentialitatea celor discutate; respect pentru fiecare membru al grupului; ascultare reciprocã si întrajutorare; dezvoltarea unei retele de prieteni, cunostinte; asteptãri realiste.
4. Cu ce mã poate ajuta grupul de suport?
Te poate ajuta dacã:
– vrei sã fii ascultat, sprijinit si ajutat;
– te simti izolat de restul lumii, neînteles si singur;
– vrei sã împãrtãsesti gândurile, sentimentele tale;
– ai vrea sã afli cum se descurcã altii care se aflã în aceeasi situatie ca tine sau în una mai gravã;
– vrei sã beneficiezi de sfaturi, idei noi, informatii;
– ai nevoie sã afli pãrerea specialistilor despre problemele tale.
Scopul proiectului
Sã ofere suport familiilor care au membri afectati de cancer, în vederea dezvoltãrii de abilitãti care sã acopere nevoile specifice ale persoanei afectata de aceastã boalã.
A aparut in varianta on-line a Evenimentului Zilei o serie de articole  despre cancer si suportul psihologic.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/825949/Cancerul-nu-inseamna-condamnare-la-moarte/
Articolul din Psihosomatica (la care se face referire in final) se gaseste la:
http://www.medicalstudent.ro/publicatii/suportul-psihologic-pentru-pacientii-cu-cancer-un-lux-sau-o-necesitate.html
Sau la
http://www.info-sanatate.ro/index.php?l=ro&mode=articol&t=38&i=272
Un alt articol din Evz  vorbeste despre o romanca din Canada -Steluta Ardelean- care a intrat intr-un program de suport in Toronto, program condus de unul dintre cercetatorii importanti in domeniul psiho-oncologiei -Alastair Cunningham (http://www.healingjourney.ca). Prof. Cunningham este posesorul a doua doctorate (in biologie si psihologie clinica), a supravietuit unui cancer iar pentru merite deosebite in slujba stiintei a fost decorat in Canada.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/826058/A-descoperit-viata-dupa-diagnosticul-de-cancer/
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/826239/Bolnavii-de-cancer-nu-primesc-ajutor-psihologic/
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/826339/Anca-Parghel-Voi-rezista-si-voi-invinge-/
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/826500/Cum-inveti-sa-traiesti-cu-cancerul-/
Adrian Andreescu
Suportul psihologic pentru pacientii cu cancer: un lux sau o necesitate?
(art. publicat in revista Psihosomatica (reteaua Info-sanatate), iulie 2008)
Autor: Stud. Adrian Andreescu
Facultatea de psihologie, USH, Brasov
In prezent, la nivel international se remarca o constientizare a implicarii factorilor psihologici in diverse maladii, in cazul de fata cancerul, atat in plan academic (reflectat prin preocuparile de cercetare si prin continutul materiilor predate la nivel universitar) cat si in plan clinic (ex. asa-numitele „Behavioural Oncology Unit” in Marea Britanie, centre total integrate fizic si functional cu serviciile de oncologie oferite pacientilor).
In mod timid, in Romania, pacientii realizeaza ca tratamentul administrat nu este suficient pentru a face fata schimbarii dramatice ce a avut loc in viata lor. Provocarile psihologice pe care le implica expresia „am cancer” sunt substantiale si necesita sprijin specializat. Din pacate, aceasta nevoie nu isi gaseste in general raspuns in ceea ce spitalele pot oferi si in politica de sanatate publica existenta.
Scopul acestui articol nu este sa descifreze amalgamul de blocaje care in final se rasfrange asupra pacientului ci sa incerce un raspuns minimal la intrebari cheie: suportul psihologic pentru pacientii cu cancer este un lux sau o necesitate? Ce pot oferi credibil interventiile psihologice in schimbul efortului uman si financiar pe care statul trebuie sa il suporte?
Cel mai cunoscut avantaj pe care suportul psihologic il aduce si care poate spori supravietuirea este aderenta la tratament (treatment compliance). Importanta ei este remarcabila deoarece intre 40-80% dintre pacienti nu urmeaza recomandarile primite daca acestea nu sunt relationate cu nevoile, prioritatile si asteptarile pacientului. In atingerea aderentei la tratament se poate utiliza in interventiile psihosociale chestionarului asupra percepþiilor bolii “Illness Perceptions Questionnaire” elaborat în 1996 de Weinman, Petrie, Moss-Morris si Hornne, chestionar bazat pe cercetarile lui Leventhal . Aceste cercetari arata ca indivizii isi reprezinta mental informatiile despre boala si medicatie, sub forma de convingeri personale cu un continut specific. Din dorinþa de a explica ºi conferi sens stãrii actuale în care se aflã (sãnãtate/boalã), pacientul integreazã printr-un proces repetitiv informaþia primitã de la stimuli interni ºi externi în structurile cognitive existente, cu scopul de a ghida comportamentul de coping, ale cãrui rezultate sunt evaluate, iar evaluarea este utilizatã pentru reestimarea severitatii percepute a afectiunii ºi pentru planificarea modalitãþilor viitoare de coping, inclusiv adoptarea unui anumit stil de viata.
Deoarece diagnosticul si tratamentul cancerului presupun experiente stresante, numeroase studii au validat ideea ca un procent ridicat din pacienti manifesta anxietate sau depresie clinica (intre 40-80% din respectivii pacienti – dupa unele studii, de 2-3 ori mai mult decat numarul cazurilor clinice din comunitate –dupa alte studii), familiile lor fiind de asemenea influentate negativ de situatia aparuta. Aceasta stare de fapt grava subliniaza necesitatea unor interventii psihologice realizate de catre personal specializat dar si o instruire adecvata a tuturor cadrelor medicale ce intra in contact cu pacientii ce sufera de cancer.
Cercetari in domeniul Psiho-neuro-imunologiei au aratat ca stresul cronic afecteaza negativ in special activitatea celulelor NK (natural killer). Se cunoaste faptul ca creierul are legaturi cu sistemul nervos si cel endocrin, comunicand implicit cu sistemul de aparare imunitar prin aceste mecanisme precum si prin altele, mai putin clarificate. O modificare semnificativa in activitatea creierului se rasfrange astfel si asupra sistemului imunitar. In acest moment, din punctul de vedere al interventiilor psihologice, rezultate statistic semnificative au fost obtinute ca urmare a utilizarii unor exercitii de relaxare, meditatie si imagerie mentala (ex: „Alterations in Brain and Immune Function Produced by Mindfulness Meditation” –Richard J. Davidson et. al, Psychosomatic Medicine 65, 2003; „Immune Responses to Guided Imagery During Breast Cancer Treatment” – Cecile A. Lengacher et. al, Biological Research Nursing 3, 2008).
Intre rezultate statistic semnificative si cele clinic semnificative este insa o mare diferenta. Acesta poate sa fie la prima vedere explicatia interesului relativ redus pe care suportul psihologic l-a trezit in randul medicilor si al celor ce stabilesc politicile de sanatate publica. Sunt insa voci care sustin ca RCT se concentreaza asupra componentelor presupus active ale interventiei, neluand in considerare efectele sinergice, imposibilitatea standardizarii interventiei psihologice datorita unicitatii fiecarui pacient si contextului clinic, ingrijirea pacientilor cu cancer implicand un sistem individualizat multimodal, cu metode de evaluare corespunzatoare.
Mecanismele insuficient clarificate prin care interventiile psihologice ar functiona reprezinta un alt obstacol in acceptarea utilizarii lor. Din acest punct de vedere vor mai trece probabil minim 15-20 ani pana cand tehnologia va atinge precizia necesara identificarii detaliate a mecanismelor implicate, in acelasi timp psihologia trebuind sa gaseasca modalitatile de producere stabila a unor efecte clinice semnificative.
In absenta unor efecte secundare negative din partea interventiilor psihologice merita in acest moment utilizarea lor in demersul terapeutic? Studii efectuate in America de Nord arata ca raspunsul la intrebare este „DA” (inclusiv studiul realizat la Mount Sinai School of Medicine, co-autor prof. Daniel David, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj). Nu trebuie uitat ca in acest moment urmarirea riguroasa a efectelor unei interventii psihologice in cadrul unui experiment este dificila si costisitoare, marcata de numeroase probleme metodologice. Cu toate acestea, cazul experimentului realizat in Germania poate fi semnificativ („Impact of psychotherapeutic support for patients with gastrointestinal cancer undergoing surgery: 10-year survival results of a randomized trial” – Kuchler T et al., J Clin Oncol. 25, 2007). Prin folosirea ca „end point” a supravietuirii (ceea ce minimizeaza potentiale erori de masurare), la 10 ani de la interventia chirurgicala pentru cancer gastrointestinal, 21 % din pacientii ce au beneficiat si de suport psihologic pe durata spitalizarii (7-8 ore in total /pacient) erau in viata fata de 9% din cei ce au efectuat doar interventia chirurgicala. O zi de munca pentru un psihoterapeut a dublat sansele ca respectivul pacient sa fie in viata peste 10 ani. Ce medicament existent ofera aceasta sansa la pretul cu care un angajat in spital este platit intr-o zi? Poate ca avand astfel de argumente psihologul va fi primit in sfarsit legal in echipa ce ofera „servicii de sanatate” si nu va fi doar incadrat ca personal auxiliar pentru asistenta medicala…
Medicii considera stresul ca fiind una dintre cauzele care influenteaza cresterea imbolnavirilor de cancer
Ioana Georgescu
Marti, 12 Februarie 2008
Numarul bolnavilor de cancer ar putea atinge in viitor cifre ingrijoratoare. In Romania, medicii estimeaza o crestere de la peste 40.000 de cazuri noi diagnosticate in 1994 la 68.000 in 2011. Se prevede o crestere cu aproximativ 2.000 de cazuri de cancer pe an. In Romania mortalitatea prin cancer este in permanenta evolutie, in timp ce in tarile europene aceasta se mentine relativ constanta. Medicii spun ca nu exista totusi o explicatie riguros stiintifica a inmultirii imbolnavirilor, dar stresul ar putea fi un factor favorizant.
Finantarea neuniforma si discontinua a tratamentelor spitalicesti, lipsa unor unitati sanitare dotate corect cu aparatura specifica si materiale sanitare, inexistenta unui registru national de cancer fac ca acuratetea raportarii datelor privind incidenta, prevalenta si mortalitatea prin cancer sa fie puse sub semnul intrebarii. Medicul Florinel Badulescu insista asupra necesitatii functionarii unui registru national de cancer care ar duce la o preventie si depistare precoce eficiente, dar si la rezultate terapeutice pozitive.
Principalele cauze de deces prin tumori maligne la romani sunt cancerul gastric (care a inregistrat totusi o scadere a incidentei), colo-rectal, pulmonar, al glandei mamare, colului uterin si prostatei. La nivel international, cancerul este responsabil de 12,5% de decese din intreaga lume, devansand numarul total al victimelor SIDA, tuberculozei sau malariei.
In urmatorii ani, pronosticurile specialistilor releva o realitate inspaimantatoare: numarul celor care vor cadea victime cancerului in urmatorii 10 ani se ridica la 84 de milioane. Aceasta teribila boala, a carei cauza nu poate fi decriptata de mintile sclipitoare ale savantilor din intreaga lume, reprezinta o mare problema de sanatate publica nationala si internationala. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, boala maligna este responsabila de 12,5% decese in intreaga lume, devansand numarul deceselor provocate la un loc de SIDA, tuberculoza si malarie. “Cancerul reprezinta o problema de sanatate publica determinata de incidenta reala in continua crestere si mai ales de mentinerea unei rate a mortalitatii deosebit de ridicata in tara noastra, comparativ cu alte tari europene”, a declarat prof. dr. Florinel Badulescu, presedintele Societatii Nationale de Oncologie Medicala. In Romania, in anul 2000 au fost inregistrate 43.941 cazuri noi, in 2001 – 57.863, in 2003 – 58.251, in contextul in care cu un deceniu in urma cifra era de 40.000 de cazuri noi pe an. “Se poate estima cu destula acuratete o crestere cu aproximativ 2.000 de cazuri noi pe an pentru urmatorii ani. De asemenea, se estimeaza o crestere de la 40.477 cazuri noi diagnosticate in 1994 la 68.317 de cazuri noi depistate in 2011, o crestere cu 67,77%”, a afirmat prof. dr. Badulescu.
Stresul, vinovat
“Nu exista o explicatie stiintifica asupra cresterii constante a noilor cazuri de tumori maligne diagnosticate. Totusi, am putea face o corelatie cu cresterea numerica a populatiei, dar si cu stresul, mai ales in zonele urbane. Stresul creeaza o stare de imunosupresie“, a declarat dr. Michael Schenker – Clinica de Oncologie Medicala Craiova. Cu alte cuvinte, stresul are drept consecinta faptul ca mecanismele de aparare imunologice nu-si mai fac datoria. “Este vorba de axul psiho-neuro-endocrino-imunologic, care este corelat cu aceste niveluri de stres”, a explicat dr. Florin Bacanu, medic primar oncolog – Spitalul Clinic “Sf. Maria”.
Mortalitatea mai mare
Prof. dr. Florinel Badulescu a declarat ca, la nivel international, in functie de resursele financiare disponibile, de cunostintele stiintifice si de posibilitatile de diagnostic, o treime din pacienti sunt depistati in timp util, o alta treime in stadii incipiente si beneficiaza de tratament curativ, iar o alta treime sunt pacientii, de obicei neasigurati, care beneficiaza de ingrijiri paliative. In urma cu opt ani mortalitatea prin cancer era de 182,36 la 100.000 de locuitori, iar in 2003 ajunsese la 199,37 la 100.000 de locuitori. “Cancerul gastric, colo-rectal, pulmonar, al glandei mamare, al colului uterin si al prostatei sunt principalele cauze de deces, in timp ce pielea, glanda mamara, colul uterin, stomacul, colonul, rectul, prostata sunt principalele localizari ca incidenta a bolii maligne”, a subliniat profesorul Florinel Badulescu. De exemplu, mortalitatea prin cancer (la o suta de mii de locuitori) de col uterin se ridica la 16,93 in 2003, fata de 14 cat era in 1994; cancerul de creier – 5,41 (2003) fata de 3,56 (1994); cancerul de ficat – 10,49 (2003) fata de 8,45 (1994); cancerul de ovare – 8,84 fata de 6,70; cancerul de pancreas – 10,12 fata de 7,58 (1994); leucemie – 5,19 (2003) fata de 4,35 (1994).
Cifre nereale?
Ani de zile, lipsa unei finantari uniforme a centrelor de oncologie din tara, corelata cu numarul de pacienti tratati, a avut drept consecinta o raportare inexacta a datelor privitoare la epidemiologia cancerului. Conform ultimelor statistici ale Ministerului Sanatatii, in 2005 existau 354.572 pacienti in evidentele medicale judetene.
In Romania, autoritatile sanitare nu au reusit sa organizeze un registru national de cancer, fapt pentru care datele nu sunt conforme cu realitatea. De asemenea, lipsa unor spitale corect dotate atat cu aparatura, materiale sanitare, cat si cu personal sanitar au impiedicat indicarea unui tratament corect pentru pacienti. “In timp ce in Europa, ba chiar mai mult, in Europa de Est mortalitatea este in platou sau in usoara scadere in ultimii ani, in Romania este in permanenta crestere”, a mai precizat Prof. dr. Florinel Badulescu.
Tumorile pulmonare, in top
“In judetul Iasi, pe locul intai in 2007 se afla cancerul pulmonar (326 de cazuri), locul doi este ocupat de tumorile mamare (280), urmand cele gastrice (200), apoi cele de colon, col uterin, din sfera ORL. Am constatat un numar mare de cazuri de leucemii la copii, insa nu exista o legatura dovedita stiintific cu accidentul de la Cernobal, desi este o ipoteza”, a declarat conf. dr. Lucian Miron – Clinica Oncologie Medicala Iasi.
Preventie si depistare
“Politicile sanitare coerente, cu specialisti in domeniu si resurse financiare suficiente, se pot obtine prin intermediul unor registre de cancer. In functie de datele continute, se pot aloca valori financiare pertinente pentru prevenirea, depistarea precoce, diagnosticul si tratamentul specific al cancerului. Astfel, avantajele unei bune functionari a unui registru de cancer sunt doua: preventie si depistare eficiente si rezultate terapeutice pozitive, cu prelungirea supravietuirii generale.”
Prof. dr. Florinel Badulescu 
Metode moderne de tratament
“Ca peste tot in lume, si in Romania se observa a scadere a incidentei cancerului gastric, dar o crestere a celui colorectal. Pe masura ce creste numarul cazurilor de ciroza hepatica depistate, se inregistreaza o marire a incidentei cancerului de ficat. Metodele de tratament actuale in ceea ce priveste tumorile colo-rectale sunt mult mai bune decat in trecut, ceea ce determina o imbunatatire a rezultatelor. Agentii terapeutici actuali au schimbat semnificativ prognosticul, chiar si in stadii foarte avansate ale bolii. In ceea ce priveste cancerul de ficat, progresele terapeutice sunt vizibile, fiind doua explicatii: intarirea monitorizarii cirozei hepatice, respectiv metodele terapeutice avansate, cum ar fi chemoembolizare, distructia cu unde de radiofrecventa si chiar transplantul de ficat.”
Prof. dr. Irinel Popescu, seful Centrului de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic

Distribuie

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *